Un (alt)fel de rezoluţie pentru 2015

ianuarie 8th, 2015

http://77wallpapers.com/wp-content/uploads/2014/10/bouquet-lavender-heart-mood-hd-wallpaper.jpg

Interferenţele dintre viaţa personală şi cea profesională sunt mereu importante, iar în cazul unor meserii, augmentează sau compromit randamentul ocupaţional sau dimpotrivă, eficienţa personală. În deosebi, este valabilă această constatare pentru meseriile în care se lucrează cu suflet, pentru suflete, precum medicina, psihologia, pedagogia, actoria, jurnalismul, justiţia etc. Tot pentru aceste „îndeletniciri”, mai mult decît pentru altele, invaliditatea morală şi profesională costă cel mai mult. Iar curajul şi dibăcia se plăteşte scump, cu viaţa uneori.

Spunea cineva mai devreme decît mine, că viaţa e pe zile. Pe minute. Aşa am ajuns să simt, la început de an. L-am anulat deci pe „cîndva”. M-am certat cu „într-o zi”. „Întotdeuna” şi „Niciodată” au fost abandonate acu ceva ani. Tto după o trezire dur(ut)ă, dar coaptă şi aşteptată. Continuare »

Ţara e mai mult decât un pământ

decembrie 1st, 2014

patriotism_11654000

Te iubesc, România… Lipsa ta, îţi creşte valoarea, iar mie – dorul. Un „drag” frumos, disperat şi uneori, interzis, surghiunit… Un „drag” sfâşietor şi înălţător, deopotrivă. Un elogiu cenzurat de unii, puţinii, tot elogiu rămâne. La fel ca iubirile interzise.
Te iubesc, România! Îmi plac oamenii tăi şi iubesc pe câţiva. Cu ei am cunoscut provocarea intelectuală şi irezistibila ademenire ştiinţifică. Aici mi-am şlefuit îndeletnicirea şi tot aici îmi descopăr valenţele profesionale. Aici trăiesc plenar necesitatea căutării. Continuare »

Măreţele sărbători

noiembrie 27th, 2014

Pentru mine, gratitudinea este o experienţă umană chintestenţială.http://www.visionealchemica.com/wp-content/uploads/2013/10/gioia_gratitudine-300x201.jpg Din păcate, noi nu avem o zi dedicată Recunoştinţei, şi nici nu ne prea trăim vieţile în conformitate cu această virtute. E nevoie de curaj şi de îndemânare, să trăieşti cu gratitudine. Şi de exerciţiu. Să începem de azi, dacă nu am făcut-o ieri.

Recunoştinţa înseamnă mulțumire, gratitudinea pentru tot ceea ce primeşti, observarea micilor bucurii și contabilizarea binecuvântărilor de care te bucuri. Recunoştinţa mai înseamnă să învățăm să ne trăim vieţile ca și cum totul ar fi un miracol, fiind continuu conștienţi cu privire la tot, la multul, care ne-a fost dat. Trăind cu Recunoştinţă schimbăm accentul de la ceea ce nu avem în viaţă (din abundență) spre ceea ce avem deja (barem un pic).
În plus, cercetările psihologice atestă îmbunătățiri de viață surprinzătoare, care provin din practicarea recunoștinței. Gratitudinea face oamenii mai fericiți, mai rezistenţi, consolidează relațiile dintre oameni, îmbunătățește sănătatea și reduce stresul. Continuare »

Împiedicarea de pragul alegerilor. Şi trezirea

noiembrie 14th, 2014

http://affordablehousinginstitute.org/blogs/us/wp-content/uploads/1994_south_africa_election_day.jpgTentaţiei de a găsi explicaţii fenomenului electoral nu au rezistat nici psihologii, cu teorii şi ipoteze. Şi nici eu…

Votarea este de multe ori un proces incomod, cronofag și deseori… ar putea chiar părea fără sens.

Participarea la votare este costisitoare. (Ne-participarea e… şi mai şi, doar că lumea nu vede lucid preţul pe care îl plăteşte, în timp…şi nici dijmele cotizate).

Este nevoie de timp, şi pentru a vota și pentru a te informa cu privire la programele electorale ale candidaților. În ziua alegerilor, s-ar putea întîmpla să stai la cozi lungi sau chiar să ai parte de un timp aşa de urît afară, încît şi un cîine să-ţi fie milă să-l scoţi la plimbare… Şi astea toate, în timp ce conştientizezi că șansele ca votul tău să facă o diferență între miile sau milioane de oameni care-şi exprimă opţiunea, sunt destul de…hm… aproape de zero.

Psihologii au multe teorii cu privire la votare. Continuare »

Nişte copii, ai unor părinţi… Ce copii! Ce părinţi!

august 7th, 2014

 

Părinţii sunt eroii mei dintotdeauna, iar părinţii copiilor diferiţi sunt nişte eroi sfinţi pentru mine.

Inima mea bate acum în unison cu inima acestor părinţi.

Ce Părinţi!  Părinţi ai unor Oameni frumoşi, copiii lor: fata grozavă care cu răbDARE şi-a colorat visul, cele care au poposit în el, au rezonat cu acele culori din visul cutezătoarei, punîndu-şi iscusinţa în serviciul Binelui şi Frumosului, şi Cele care au sfidat boala şi limitele, ridicîndu-se deasupra lor cu demnitate.

Ce copii! Cu „azi”-ul în braţe, cu „mâine”-le în reverii şi veşnicia – în inimile mărinimoase. Mare triumf asupra bolii!

Curajul enorm al acestor copii diferiţi – femei deosebite acum –  vine din curajul „şi mai enorm”, necontabilizat de nimeni, al părinţilor lor.

Doar curajul lor însă, nu este de ajuns. Mai e nevoie şi de curajul nostru, a celorlalţi, al tuturor.

Dacă curajul lor ar putea vorbi, ce ţi-ar şopti?

Dacă inima ta ar gîndi, ce ţi-ar murmura?

Dacă mintea ta ar putea simţi, ce ţi-ar striga?

Dor de ceva..? De Senin… de Bine…de Frumos…de Armonie.

De curcubee.  De Otei. Dor de umanism.

Din plin, la Dare Social Fashion Show

Din preapline inimi generoase,  pe 16 august.

10387207_300971150080915_3591445725705311341_n

 

Nobleţea Oamenilor Frumoşi nu epatează, ci alină. Suflete şi minţi.

http://www.dare.md/

Alegerea meseriei si festele…genului (partea II)

iulie 28th, 2014

Rolul prescripţiilor sociale de gen în orientarea vocaţională

urlStereotipurile de gen cu privire la meserii se manifestă în convingerile noastre că anumite ocupaţii – de ex., asistentă medicală, profesoară, secretară – sunt “feminine”, iar altele – mecanic, inginer, medic – sunt “masculine”. Mai mult decît atît, şi în limbajul uzual, predomină anumite forme de feminin pentru cîteva meserii şi altele – doar forme sustantivale masculine, pentru desemnarea unor profesii „masculine”. Deşi gramatica limbii române permite formele de feminin pentru director/ oare, preşedinte/ ă, şef/ ă, ambasador/ oare, analist/ ă, etc., foarte rar auzim şi noi, dar şi copii noştri aceste substantive să se utilizeze la feminin, cînd o femeie practică o meserie considerată masculină sau deţine o funcţie anume. La fel e şi cu alte substantive, pe care le auzim exclusiv la feminin, precum secretară, mulgătoare, croitoreasă, asistentă medicală, etc. Deşi pare neimportantă această nuanţă la o primă vedere, studiile arată că stereotipurile de gen se transmit inclusiv prin intermediul limbajului, care deseori prejudiciază statutul femeilor sau le limitează. Continuare »

Alegerea meseriei şi festele…genului

iulie 28th, 2014

gender-gap-graphic-womens-equality-day-270x270Ghidarea în carieră şi orientarea vocaţională sunt procese care încep în fragedă copilărie – chiar dacă în acea perioadă părinţii se amuză frecvent pe seama „opţiunilor” copiilor săi – şi în mod ideal, se prelungeşte pe durata întregii vieţi. Opţiunea profesională din perioada adolescenţei, care deseori se şi materializează, se datorează în mare parte demersurilor educaţionale efectuate de către cadrele didactice, de aici responsabilitatea mare a acestora în ceea ce priveşte „planul” individual al fiecărui elev pentru dezvoltarea carierei.

Deşi pentru mulţi dintre noi „cariera” este percepută exclusiv în raport cu profesia obţinută şi locul de muncă ulterior, de fapt, cariera presupune toate opţiunile pe care individul le face în diferite domenii ale vieţii personale:

– alegerea partenerilor de joacă şi a jocurilor;

– opţiunile cu privire la disciplinele şcolare;

– alegerea activităţilor de petrecere a timpului liber;

– planificarea maritală şi a naşterii copiilor etc. Continuare »